Vremea
Calendar Ortodox
Carte de Oaspeti

Daca doriti sa va spuneti parerea despre acest site, despre continutul sau, sau despre un subiect care va preocupa, nu ezitati sa ne lasati un mesaj in cartea de oaspeti!


Editorial
În 17 iulie Darabaneni.ro a împlinit 7 ani cu bune şi cu rele. Orice drum are un început, dar şi un sfârşit. Dumnevoastră, cititorii, dar mai ales Dumnezeu ne va îndruma calea în continuare. Tânăr și entuziast fiind, ai puterea ș... Darabaneni.ro…Cui mai folosesc astăzi?
" href="social/6-ani-de-darabaneni-roa-cui-mai-folosesc-astazi/">continuare
Horoscop
 

Recordurile ZN 2018, Întâlnirile Nordului și Planuri de viitor GALERIE FOTO

Cea de-a cincea ediție a festivalului Zilele Nordului a reunit 9.000 de persoane în Darabani, cel mai nordic oraș din România, și în mai multe localități din apropiere, ne-au comunicat organizatorii. În acest an festivalul a propus publicului larg peste 30 de evenimente: muzică în poiană și la conac, tururi ghidate în regiune, întâlniri cu personalități din regiune, competiții sportive, vernisaje și expoziții, proiecții de film în aer liber, ateliere de fotografie.

Veniți din Botoșani, Suceava, Neamț, Bacău, Buzău, Iași, Cluj, București, Maramureș, Sibiu, Vaslui, Galați sau chiar din străinătate, participanții s-au bucurat de concerte în Poiana Teioasa cu Subcarpați, Toulouse Lautrec, Ska-nk, The Kryptonite Sparks, Pinholes, Tangerine, Le Minion și Sidewalk Troubadours, dar și de un spectaculos concert de deschidere susținut din balconul Conacului Balș de către trupa Breeze. Numai în ziua de sâmbătă peste 3.000 de participanți au fost prezenți la concertele festivalului - un record în istoria de cinci ani a Zilelor Nordului.

Fiecare seară de festival s-a încheiat cu proiecția unui film oferit de Festivalul Internațional de Film Transilvania și proiectat în centrul orașului Darabani, în aer liber, cu peste 500 de persoane în total în public.

Peste o mie de turiști, în weekend, în Nord



Peste 1.000 turiști au vizitat regiunea cu ocazia festivalului, peste obiectivul inițial stabilit de organizatori. Dintre aceștia, aproximativ 250 de turiști au fost cazați în campingurile festivalului, alți 100 s-au cazat la pensiunile și gazdele locale din regiune, în timp ce restul, cei mai mulți, au preferat să facă naveta către orașele lor de reședință din apropierea festivalului: Botoșani, Suceava, Dorohoi și altele. Dacă evenimentele muzicale au fost și în acest an vedetele festivalului, adunând în total aproximativ 5.000 de participanți, la cele sportive organizate la Zilele Nordului - turul ciclist Maratonul Nordului, Crosul Nordului Teioasa Trail și competiția Nordul joacă tenis - au participat 450 de sportivi amatori și profesioniști și circa 1.000 de spectatori. Se arată într-un comunicat al celor de la Asociația Nord.

Întâlnirile Nordului au adus la Darabani personalități din domenii diferite dar cu realizări profesionale remarcabile, care au devenid ambasadori ai nordului în țară și în lume. În fața unei săli pline, Elisabeta Lipă - multiplă campioană olimpică și mondială, născută la Siret, Leonard Azamfirei - rector al Universității de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș, născut în Botoșani, Camelia Cazacu - fondatoare a Clubului Copiilor Români din Dublin, născută la Unțeni, Dorin Dobrincu - cercetător la Institutul de Istorie A.D. Xenopol, născut la Darabani, au vorbit despre ideea de comunitate și implicare. Invitații au vorbit celor prezenți despre cum eforturi conjugate, sacrificiile și solidaritatea pot pune în mișcare comunitați anchilozate. Deși au activiat și performat în alte zone ale țării, cei patru invitați și-au asumat originile botoșănene, promovând zona natală în țară și în lume.



„Atunci când îți dorești ceva și pui un pic de suflet se alătură și alții, tot cu suflet și cu drag de ceea ce vrei să faci tu, și reușești. Și cu ajutor de la Dumnezeu. Foarte repede am amenajat acea casă bătrânească, i-am dat viață, m-au ajutat vecinii de la Școala Veche, bătrânii care nu aveau nicio legătură cu școala. Am avut un sprijin enorm din partea comunității, din partea conducerii școlii, a bisericii. De mică am fost fascinată de tot ce a reperezentat tradiție, folclor, port popular și Dumnezeu a rânduit ca toată viața mea să am parte de aceste comori minunate din zestrea neamului strămoșesc și să le valorific în activitățile desfășurate cu copiii pe care i-am coordonat. Atunci când am plecat am vrut să las tot ce am adunat, nu am avut cui. Au rămas toate în Cornești, ce a fost mai ușor de transportat am luat la Dublin, făceau parte din viața mea. Îmi pare rău că muzeul nu a rămas în viață, dar poate că cineva va duce mai departe, într-o zi, povestea” a spus Camelia Cazacu, fostă educatoare la Darabani, astăzi coordonatoarea Clubului Copiilor Români din Dublin.

Leonard Azamfirei, rectorul Universității de Medicină din Târgu Mureș a făcut o pledoarie despre nevoia de modele și implicarea în politică, privită ca o formă de activism civic. Acesta a realizat un portret ideal al politicianului pornind de la filosofia antică: „În urmă cu foarte multă vreme, Platon, care a fost discipolul lui Aristotel, făcea un portret foarte interesant asupra a ceea ce înseamnă un politician adevărat. Spunea că politicianul trebuie să îndeplinească trei condiții complementare. Prima dintre ele era aceea de a fi în stare să discrimineze foarte corect binele de rău. Cunoașterea binelui și a răului ține de foarte multe laturi ale existenței noastre. Al doilea criteriu, spunea la vremea respectivă Platon, era acela că politicianul trebuie să fie educat. Educat în ce și mai ales de ce. Să știe filosofie, spunea Platon, să știe artă, religie, sociologie, pentru că, la rândul lor, acești politicieni - într-o formă sau alta - decid pentru viitorul nostru, al celor care lucrăm în învățământ, sănătate, sport și oriunde. Al treilea criteriu: politicianul să aibă suficient timp liber. Când spunea timp liber nu se referea la faptul că trebuie să fie un pierde-vară, ci la situația în care cel care intra în politică trebuia să aibă suficient timp liber ca să muncească pentru comunitate și timpul său să nu fie folosit pentru a se îmbogăți, când ar trebui să lucreze pentru alții. Mă întreb care este cronologia firească, naturală, a devenirii politice: să devii politician, după care să devii bogat? Sau să devii bogat demonstrând ceva la vremea respectivă, după care, atunci când ai destul de multe de spus, să spui lucrurile și de pe alt plan?





Este nevoie de modele. Iar modelele vor veni din partea oamenilor care, pe de o parte, au dovedit o educație corectă, puternică, parte din calitatea umană a acestor intelectuali. Pentru că, așa cum este și în celelalte domenii, nu întotdeauna un profesionist foarte bun este dublat de o persoană cu caracter, onestă, care are niște valori la același nivel. Această dihotomie din zona intelectuală face ca un segment care ar trebui să fie omogen să fie extrem de eterogen. Pe de altă parte, intelectualii nu sunt neapărat cei mai curajoși cu putință. Și în general, în contextul unor mișcări civice, mulți dintre noi funcționăm după sindromul drobului de sare, pentru că tot suntem în Moldova. Și apare întrebarea: oare nu cumva există riscul ca, implicându-mă într-o mișcare civică, să fie destul de mulți oportuniști politici în apropierea unei asemenea mișcări și să încerce să confiște, cum a fost și la acel protest din București, un obiectiv care este generos, care este făcut cu onestitate, pentru țară în cel mai frumos sens al cuvântului, să îl confiște spre ei, indiferent de care parte a eșicherului politic?”



Istoricul Dorin Dobrincu a subliniat dezechilibrele economice dintre provinciile țării și lipsa unor proiecte care să cultive potențialul economic și cultural al Moldovei: „Acum vorbim până la saturație despre ce am făcut în o sută de ani. Am făcut prea puțin din ceea ce am fi putut face și am făcut prea puțin pentru Moldova. Când spun Moldova mă refer la teritoriul din dreapta Prutului, aflat astăzi în granițele României. Acum un deceniu și mai bine a început să se vorbească despre autostrăzi, despre studii de fezabilitate. Iată că acum, în 2018, nu avem nici un studiu de fezabilitate aprobat, nici un metru construit din cele două autostrăzi majore care ar trebui să fie în Moldova. Dacă ne uităm la venicii noștri vedem Ungaria, o țară cu un regim problematic dar care are autostrăzi care leagă toate provinciile țării. Noi avem o problemă majoră. Țara aceasta are munți la mijloc. Avem câteva bucăți de autostrată în sud și câteva în Transilvania. După ce mult timp am acționat ca niște lupi singuratici, cei care am văzut că avem idei asemănătoare ne-am adunat și am pus bazele unei asociații «Moldova vrea autostradă». Noi vrem să ne implicăm activ, pe de o parte să punem presiune pe guvern, pe autorități, pe de altă parte să ducem campanii de conștientizare a populației și îndemnându-i pe oameni să se implice. Din păcate cei mai mulți oameni sunt pasivi, însă avem un procent care doresc să se implice”. Acesta a mai prezentat activitățile desfășurate pentru promovarea necetății construcției de autostrăzi în Moldova.

În discursul său, Elisabeta Lipă a venit în completarea celor susținute de Dorin Dobrincu, afirmând că la fel ca infrastructura rutieră, și cea sportivă este subdezvoltată, privată de investiții și prost întreținută, după care a făcut o radiografie a ideii de comunitate și a sportului în țara noastră: „În sport clepsidra poate e puțin inversată. Am fost foarte sus și am ajuns unde am ajuns. Însă nu se lasă, mai au de doborât câte ceva, pentru că mai există câțiva oameni iubitori și dornici de performanță și care nu se lasă. Mult nu va mai dura dacă nu se vor lua măsuri. Sunteți norocoși cei din Darabani pentru că aici aveți mulți sportivi de performanță. M-am născut la Siret, în Suceava dar am locuit la Botoșani. Sunt fericită pentru că aparțin de două județe. Când m-a sunat Ștefan în ianuarie să mă invite, nu am putut spune nu. Nici nu m-am gândit că aș fi putut spune nu pentru că apreciez foarte mult aceste acțiuni derulate în sprijinul comunității, alor tăi. Pleci de acasă, la sute de kilometri și de gândești la ai tăi. Vorbim de comunitate. Înseamnă foarte mult. Comunitatea înseamnă echipă, iar eu, din experiența mea, vă spun că cele mai mari satisfacții le-am trăit în echipă. Comunitatea înseamnă și biserica, primăria, școala. La mine în sat preotul organizează competiții sportive. Nu este treaba lui, dar pentru copiii din zonă, pentru că nu au alte posibilități, este un lucru important. Și autoritatea locală trebuie să fie alături de comunitate. Toate lucrurile frumoase le faci tot cu oamenii. Revenind la sport, după ce mi-am încheiat mandatul de ministru am avut o imagine mai clară despre sport. Tinerii nu fac sport la noi. Lansez un îndemn la mișcare pentru copiii și părinți. Nici nu te gândești câte calități îți poate dezvolta sportul. Sportul te educă, sportul te călește, sportul te învață să fii fair-play”.



După colaborarea bună cu comunitățile locale din localitățile Darabani, Pomârla, Botoșani, Siret și Ștefănești organizatorii au încredere că pot trece la nivelul următor și pregătesc un proiect regional de turism cultural cu activarea mai multor localități din județ, într-o manieră integrată: „Primii noștri cinci ani se încheie frumos, cu cea mai bună ediție de până acum. Am simțit multă energie bună venind din partea comunităților locale cu care am lucrat în acest an, dar și din partea turiștilor veniți din toată țara. Contăm pe implicarea tot mai mare a comunităților locale de acum înainte și sperăm ca împreună să ne putem face și mai bine treaba pentru dezvoltarea regiunii noastre. Impactul social și economic pe care îl produce în regiune festivalul este tot mai concret și poate crește tot mai mult în anii care vin”, a declarat președintele Asociației Nord, Ștefan Teișanu.



Click pe prima fotografie pentru a viziona mai multe fotografii de la Întâlnirile Nordului


Te-ar mai putea interesa si:  Camelia CazacuZilele NorduluiDorin DobrincuIntalnirile NorduluiElisabeta LipaLeonard Azamfirei
9:20 pm Miercuri, 05 Septembrie, 2018

Postarea comentariilor presupune implicit crearea unui cont de facebook. Sunt interzise postarile multiple ale aceluiasi mesaj (spam) si orice forma de reclama in cadrul comentariilor. Nu sunt permise mesajele cu tenta antisociala, cu caracter xenofob sau rasist, mesajele obscene si injuriile. Va rugam nu deviati de la subiect, nu lansati atacuri la persoana autorului (autorilor) articolelor sau injurii la adresa cititorilor care comenteaza. Sunt interzise comentariile care incita la actiuni ilegale, precum si cele care contin amenintari sau violeaza intimitatea si viata privata a cuiva. Utilizatorul este singurul responsabil de continutul mesajelor si isi asuma consecintele in cazul unor actiuni in justitie. Administratorul acestui site isi rezerva dreptul de a radia comentariile care nu respecta regulile de mai sus si de a restrictiona accesul utilizatorului respectiv pe site. Publicatia Darabaneni.ro nu raspunde pentru opiniile postate in cadrul comentariilor, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.


Adauga un comentariu

Poza saptamanii

Crossul Nordului, competiția la care toți participanții au fost câștigători.

Sondaj
Cum vedeți implicarea omului de afaceri Victor Mihalachi (Victor Construct) ca finanțator principal al Sănătății Darabani?

   
   
   
   
   

Slideshow
Stiri nationale si internationale
Clipul saptamanii
Toate drepturile rezervate | Orice reproducere partiala sau integrala a continutului acestui site(fotografii sau texte) se pedepseste conform legilor in vigoare