Sămbătă, 30 mai, a fost o zi de mare sărbătoare pentru promoția 1965 a liceului dărăbănean, care a sărbătorit jumătate de veac de la absolvirea școlii. Bucuria a fost cu atât mai mare cu cât, generația profesoarei Lucia Mihai este prima care celebrează 50 de ani de la finalizarea liceului.

Cei care au orchestrat evenimentul, și fără de care, cel mai probabil această revedere nu ar fi fost posibilă sunt: Radu Rumega, Lucia Mihai, Rodica Ciobanu, Alexandrina Măciucă, Emil Florea. Din cei 84 de liceeni care absolveau acum 50 de ani, au participat la întâlnire 22, din păcate, 23 trecând deja în lumea celor drepți. Au participat și două profesoare, care i-au înlocuit pe foștii dirigiți, este vorba de Gabriela Anisie și Ecaterina Petrescu cât şi actualul director al Școlii Gimnaziale „Leon Dănăilă”, Lucian Florea.

După ce au asistat la o oră de diriginție, susținută în vechiul local al liceului, unde funcționează astăzi Școala Gimnazială „Leon Dănăilă”, foștii liceeni au vizitat Muzeul Nordului și Casa Memorială Leon Dănăilă. Emoția a fost mult mai mare atunci când au pășit pragul conacului Balș, dat fiind faptul că în 1965 în această clădire funcționa căminul liceului. Printre cei mai reprezentativi membri ai generației au participat la întâlnirea de după jumătate de veac mr. (r) Radu Rumega, col. (r) Paul Crăciun, medicul Antonina Muraru (Grădinaru), profesorii Veronica Asofiei, Viorel Gavril, Elena Jităreanu, Gheorghe Lazăr, înv. Georgeta Focşa, ec. Gheorghe Aghiniţei sau ing. Emil Nicorici. „Ne-a ajutat şi vremea şi am putut parcurge principalele puncte de atracţie ale urbei”, ne-a mărturisit Radu Rumega.



„Timpul este irebersibil și nu ne iartă”



Discursul profesoarei Lucia Mihai, în fața foștilor colegi a trădat atât un sentiment de nostalgie, dar mai ales o stare de bucurie, marcată de această revedere: „Timpul este ireversibil și nu ne iartă. Au trecut 50 de ani de la vârsta aceia miraculoasă, plină de candoare și frumusețe. Tinerii de atunci, unii mai îndrăzneți, alții mai sfioși, ne-am trezit acoperiți de ninsoarea blândă ori mai agitată a cinci decenii, cu dorința de a ne revedea”. Pentru a marca evenimentul, unii participanți au compus și versuri care i-au impresionat până la lacrimi pe cei prezenţi.

„Neîndurător e timpul,/ Nici cum nu-l poți opri/ Și de-i trecută clipa,/ N-o vei mai întâlni.
Pășești cu timpul în viață,/ Prin primăvara vie,/ Prin vara luminoasă,/ Și toamna cea târzie.
Să ne uităm spre ceruri,/ Și toți să mulțumim,/ Că am avut puterea./ Din nou să ne întâlnim” a  recitat Alexandrina Măciucă. (A.D.A., foto: Cristian RĂCNEA)

Click pe prima fotografie pentru a viziona şi alte imagini




10:39 am Duminica, 07 Iunie, 2015