Anul acesta se împlinesc 170 de ani de la fondarea Primei Şcoli de Stat din Moldova pe moşia lui Teodor C. Balş, ctitorul Târgului Darabani, una dintre şcolile de pionierat din această parte de ţară. Dar familia Balş era o familie de boieri luminaţi care îşi dădeau copiii să înveţe carte, dovadă ziarele franceze găsite în castelul de la Darabani. Deci boierul Teodor ştia şi limbi străine. Putem spune că problema înfiinţării şcolilor în Moldova îi frământa pe Bălşeşti încă înainte de a se realiza concret acest lucru, această familie având legături cu cultura şi arta apusului Europei, intuind astfel că ştiinţa de carte va duce la dezvoltarea ulterioară a ţării. Nu degeaba, la 24 mai 1803, Alexandru C. Moruzi Voevod (oct.1802 – aug.1806 la a II-a domnie), domnul Moldovei, dă Hrisovul Domnesc de înfiinţare a şase şcoli primare, câte una în fiecare ţinut din Moldova, urmat de înfiinţarea Eforiei Şcoalelor care avea menirea de a urmări realizarea acestui deziderat.

Conducerea Eforiei Şcoalelor era formată din Mitropolitul Veniamin Costachi, Gh. Asachi şi logofătul Constantin Balş, stăpânul moşiei Darabani, tatăl logofătului Teodor C. Balş, cel care la 1841 va înfiinţa pe moşia sa prima şcoală de stat din Moldova. Ce căuta Constantin Balş alături de doi mari cărturari moldoveni cum erau Veniamin Costachi şi Gh. Asachi, dacă nu i-ar fi unit acelaşi gând şi acelasi ţel – anume şcoala? Eforia Şcoalelor era o instituţie care era creată în acelaşi timp cu o şcoală (ori mai multe şcoli ) tocmai pentru a le purta de grijă, iar aceasta de la 1803 este prima de acest fel din Moldova. Mai târziu, în timpul Regulamentelor Organice din anii 1831 – 1832, au fost create două instituţii centrale pentru organizarea învăţământului naţional şi dotarea şcolilor : Eforia Şcoalelor în Ţara Românească şi Epitropia Şcoalelor în Moldova, apoi în 1919 au fost create Comitetele Şcolare pe lângă toate şcolile, iar în locul acestora, în 1948 au fost create Comitetele de Părinţi care funcţionează şi astăzi.



Revenind la CONSTANTIN  BALŞ mare logofăt, al treilea fiu al logofătului Lupu Balş, căsătorit cu Ana Catargioaia, a avut şapte copii, între care şi pe Todiraşcu – Teodor C. Balş al nostru. Constantin era poreclit ,,ciuntul Balş”, boier cu vază mare care a avut curajul să răspundă domnitorului fanariot care zicea boierilor că va face o dare nouă : ,,Ba nu vei face Măria Ta, că ţara nu o vrea!’’ Un exemplu de curaj nebun pentru acele vremuri, am putea zice, deoarece atunci uşor, orice opozant îşi putea pierde lesne capul pe butucul călăului. Mare lucru nu au realizat în această perioadă, dar acum s-au pus bazele învăţământului particular şi mai târziu şi de stat din Moldova. Todiraşcu (Teodor) Balş, după primirea moştenirii de la tatăl său, marele boier de Divan şi Epitropul Şcolar Constantin Balş, va duce la îndeplinire şi gândul părintelui său de înfiinţare a unei şcoli pe moşia sa, ştiut fiind faptul că domnitorii Moldovei condiţionau înfiinţarea târgurilor, de clădirea unei biserici şi înfiinţarea unei şcoli în acelaşi timp.

Ori localitatea Darabani era târg din 21 iunie 1837. Dar întâi, boierul va  ctitori Biserica şi Castelul Balş, iar în 1841 va veni şi rândul şcolii. În ÎNVOIALA (care de fapt este un contract public) datată 26 octombrie 1838, dintre boierul Teodor C. Balş şi târgoveţi şi ţăranii de pe moşia Darabani, la punctul  ,,11” se specifica faptul că ,,…se va acorda LOC DE ŞCOALĂ, un loc pentru feredeu (baie), un loc pentru spital, un loc pentru cimitir Şi un loc pentru casa rabinului’’. Deşi locul de şcoală se acordă în 1838, şcoala se înfiinţează de sine stătătoare abia în 1841, într-o clădire în care, în anii ’80 ai sec. XX a funcţionat şi un Muzeu Şcolar, de fapt un muzeu al nordului, cu diferite obiecte aparţinătoare nu numai şcolii ci şi locuitorilor şi ocupaţiei lor (topoare din piatră şi silex, vârfuri de săgeţi, fusaiole, răzuitoare, arme medievale şi de foc, unelte agricole, obiecte de etnografie, numismatică, obiecte de port popular precum şi manuale şi obiecte specific şcolare).





Pentru întreţinerea şcolii din 1841, Teodor C. Balş a cerut Domnitorului ca Epitropia Şcoalelor să-i acorde o subvenţie anuală, iar Mihail Sturdza Voevod, prin Rezoluţia din 21 martie 1841, a aprobat Cererea de înfiinţare a şcolii. Epitropia a acordat o subvenţie 1.000 lei pe an (un leu era egal cu 40 de parale), şi l-a numit ca învăţător pe Gheorghe Crudu, absolvent al Seminarului de la Socola – Iaşi, iar cursurile au început la 1 septembrie 1841, în primul an şcolar fiind înscrişi 14 elevi cu vârste cuprinse între 13 şi 17 ani. Programa de învăţământ a şcolii a fost întocmită de cărturarul Gh. Asachi şi era numită ,,Planul Lămuritor‘’ privind organizarea şcolilor săteşti, acest plan fiind diferit de planurile şcolilor din Ţinuturi. Disciplinele studiate erau în mare abecedarul, rugăciuni din catehism, gramatica, istoria, cunoştinţe de lucrare a pământului şi cântări bisericeşti.

Cum or fi învăţând elevii de 13 ani cu cei de 17 ani, ne închipuim după scrierile lui Creangă, anume de acel Trăsnea care încerca să înveţe pe de rost (tocească) din carte, dar nu-i intra nimic în cap, şi probabil că era şi la şcoala din Darabani un ,,cal bălan’’ pe care erau aşezaţi spre a fi bătuţi cu nuiaua, elevii care nu-şi învăţau lecţiile ori erau indisciplinaţi. Ce este de neiertat autorităţilor dărăbănene care s-au succedat de-a lungul timpului la conducerea Primariei Darabani după anul 1989, este lipsa de interes pentru această clădire care s-a dărâmat, rămănând doar amintirea şcolii care odinioară a luminat minţile copiilor de ţărani acum 170 de ani. Acum, în era informaticii şi electronicii, să ne amintim cu pioşenie de aceşti înaintaşi care au pus bazele învăţământului dărăbănean, spre binele celor mulţi, ţinuţi secole de-a rândul în întunericul neştiinţei de carte. Putem spune cu mândrie că acum 170 de ani la Darabani aveam PRIMA ŞCOALĂ DE STAT DIN MOLDOVA, iar în Moldova se află localităţi ca Bacău, Suceava, Vaslui, Focşani, Fălticeni, Iaşi, Bârlad, Roman, Galaţi etc. etc. care astăzi, sunt incoparabile din punct de vedere al dezvoltării cu Darabanii. (Haha Dumitru - Voicăuţi)




































10:17 pm Luni, 05 Septembrie, 2011