Uneori, diferența dintre distanța geografică și cea mentală este mult mai mare decât ne putem noi imagina. De exemplu, am putea spune că Botoșaniul este, geografic vorbind, departe de capitală. Dar la nivel mental cum se prezintă această distanță? Pentru București, Botoșaniul este un județ din România? Care este proiecția centrului asupra aceste zone? Cât de mult reușesc politicienii locali să impună problemele zonei pe agenda publică națională? Dacă vom încerca să căutăm răspunsuri la aceste întrebări, o să vedem că Botoșaniul este mult mai departe de București decât ne-o spune harta.
Județul are o mulțime de probleme, pe care, parcă încearcă să le ascundă, în loc să le arate și să ceară ajutor pentru rezolvarea lor. Pe orice drum vii la Botoșani, dacă ratezi indicatorul rutier, îți dai seama că ai intrat în județ după gropile din asfalt. Nu există nici un județ din Moldova care să aibă atâția kilometri de drum național impracticabil. Această situație ține multe localități în izolare. Dacă mergi pe malul Prutului, vezi sate care au propriul lor ritm de viață. Doar caravanele cu rromi, care adună fier vechi, mai tulbură liniștea apăsătoare a sărăciei. Din când în când, mai sunt trimiși niște muncitori cu câteva roabe de asfalt, care acoperă două gropi, iar două le lasă pentru la anul.
Pentru mulți demnitari de la București, Botoșaniul este județ doar pentru că așa spun manualele de geografie. Mental nu pot ajunge cu gândurile până acolo. Dacă ar fi putut ar fi acordat mai multă atenție zonei. Nici parlamentarii locali, din toate partidele, nu au făcut nimic pentru a arăta că problemele Botoșaniului sunt de fapt problemele unei țări, care nu reușește să-și dezvolte toate regiunile. Instituțiile statului sunt cancerizate de paraziți politici, care lucrează doar pentru a-și păstra funcția. Altă explicație nu există pentru obstinația cu care cei din capitală țin o regiune întreagă în sărăcie, iar cei de pe loc ne spun că situația este mai bună ca niciodată.
Am votat oameni care acum nu mai stau de vorbă cu noi. I-am ales că să caute soluții pentru școlile din mediul rural, iar ei și-au votat pensii speciale. I-am trimis în Parlament ca să aducă investiții să repare drumurile, iar ei și-au crescut salariile. De șase ani sunt la putere și nu au făcut nimic să aducă gazul metan în zonă, dar țipă la televizor că apără resursele țării. Ne vorbesc despre cultura națională, dar lasă monumentele istorice să se dărâme. Ne dau lecții de credință, dar fac nunți în post, vorbesc de smerenie dar se afișează cu haine de zeci de mii de lei.
Să nu fim naivi, pentru București, Botoșaniul este mai departe decât ne-o arată geografia. Politicienii de la centru nu vorbesc despre această zonă. În afara campaniei electorale, nici nu vor să audă de ea. Nu există nici o proiecție a liderilor de la București asupra zonei. Sărăcia și izolarea par să nu-i impresioneze. Mai mult, populația locală a început să deranjeze. Protestele tot mai dese legate de drumuri devin agasante. Toți cei care arată adevăratele probleme ale oamenilor din Botoșani, devin dușmanii actualei puteri, o castă a costumelor scumpe și a minților înguste. (Alexandru D. AIOANEI)
P.S: Pentru a evita discuțiile legate de obiectivitate, se impune precizarea că despre opoziție chiar nu are rost să vorbim. Nu sunt cu nimic diferiți de cei cu care, aparent, se luptă pentru putere.
Ultimele articole
AlternoSFERA electrizantă la Zilele Nordului GALERIE FOTO & VIDEO
Ștefan Teișanu, președintele Asociației Nord, a urcat pe scenă înainte de cântarea moldovenilor de la Alternosfera, și a mulțumit voluntarilor, celor de la Tehnic și tuturor colaboratorilor săi care au contribuit la buna organizare a festivalului Zilele Nordului, probabil cel mai important eveniment cultural-artistic din Nordul Moldovei. Spectatorii au cântat și au dansat împreună cu muzicienii din Chișinău cele mai populare melodii de rock alternativ ale ... continuare »
Nume importante din muzică, film, teatru, jurnalism și urbanism se reunesc în cadrul ZN de la Darabani
Regizorul Tudor Giurgiu, jurnalistul Dragoș Pătraru, arhitectul Șerban Țigănaș, actrița Katia Pascariu, Mircea Abrudean, secretarul general al Guvernului României, rectorul Mihai Dimian al universității din Suceava, exploratorul George Vlad din echipa Dune II, bucătarul Mircea Groza și Marcel Ionescu-Heroiu, expert al Băncii Mondiale, sunt între invitații din acest an ai Zilelor Nordului, în timp ce pe scenele festivalului vor urca trupe precum Alternosfera, Luna ... continuare »
VEZI componența noului Consiliu Local Darabani, majoritar GALBEN, cu câteva ”nuanțe” de ROȘU
PNL câștigă detașat alegerile locale la Darabani. După ce și-au adjudecat fotoliul de primar, 13 consilieri liberali și doar 4 social-democrați vor reprezenta interesele comunității în următorii patru ani.
Doar două formațiuni politice au atins pragul electoral la alegerile pentru Consiliul Local la Darabani: PNL și PSD. Datorită celor 2669 de voturi primite, liberalii vor fi reprezentați în viitorul Consiliu Local de 13 consilie ... continuare »
Gîrbaci își zdrobește contracandidații ”N-am inventat noi nici roata, nici apa caldă”
Mihai-Alin Gîrbaci, primarul în funcție al orașului Darabani, obține un nou mandat de edil șef al urbei de pe malul Prutului, după ce își surclasează categoric contracandidații, cu un procent de 83,07 % din sufragii.
Candidatul liberal la Primăria Darabani a primit 3236 din cele 3894 de voturi valabil exprimate. La distanță foarte mare s-a clasat social-democratul Silviu Barbacariu care a adunat doar 524 de voturi, iar 134 de vo ... continuare »
38,23 % prezență la vot la Darabani. VEZI lista completă a candidaților dărăbăneni
Procentul este mai mic decât cel obținut la nivel județean (45,98 %), în timp ce la nivel nivel național 50% dintre români au votat la alegerile locale, iar 52,37% și-au ales europarlamentarii favoriți. La cele 9 secții de votare din Darabani și satele arondate s-au prezentat 4086 de alegători, dintre cei 10687 aflați pe listele permanente. Mihai-Alin Gîrbaci (PNL), Silviu Barbacariu (PSD) și Ciprian Grigoraș (Alianța Dreapta Unită) sunt candidații la Primăria ... continuare »