Daca doriti sa va spuneti parerea despre acest site, despre continutul sau, sau despre un subiect care va preocupa, nu ezitati sa ne lasati un mesaj in cartea de oaspeti!
" href="social/6-ani-de-darabaneni-roa-cui-mai-folosesc-astazi/">continuare
Costel Soptica: „USL a gasit solutia pentru acoperirea pierderilor in agricultura-fondurile mutuale”
Guvernul a aprobat o OUG care reglementează înfiinţarea fondurilor mutuale, prin intermediul cărora fermierii ar urma să fie despăgubiţi în cazul calamităţilor naturale, a secetei sau pierderilor de venit. Fondul va fi format 65% din bani publici şi ai Uniunii Europene şi 35% din contribuţia membrilor. Peste 20 de deputaţi din cadrul Comisiei pentru Agricultură şi oficiali ai Ministerului Agriculturii vor sosi, săptămâna viitoare, la Botoşani, la iniţiativa deputatului Colegiului Darabani, Costel Şoptică, pentru a participa la lucrările acestei comisii.
„Toată societatea românească este de acord că agricultura reprezintă unul dintre domeniile cu cele mai mari şanse de dezvoltare. Şi toate declaraţiile politicienilor au fost pentru susţinerea agriculturii. Dar, din păcate, cele mai multe au rămas doar vorbe. A trebuit să vină Guvernul USL ca să se poată face ceva cu adevărat în interesul agricultorilor” se precizează într-un comunicat emis de Biroul Parlamentar al deputatului liberal Costel Şoptică.
Vă prezentăm în continuare declaraţia politică integrală a parlamentarului din Colegiul Darabani, secretarul Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice din Parlamentul României.
Vreau să amintesc un lucru foarte important, neglijat total de Guvernele PDL care au fost la conducerea ţării – asigurările în agricultură, indiferent dacă este vorba de producţia vegetală sau de zootehnie. Agricultura modernă apelează la astfel de măsuri pentru a diminua riscul de pierdere economică. Numai că firmele de asigurări din România refuză încheierea poliţelor pentru multe dintre calamităţile naturale, astfel că ceea ce oferă aceste societăţi devine aproape inutil pentru agricultori. Legislaţia de acum 10 ani prevedea despăgubiri pentru fermierii care înregistrau pagube în urma calamităţilor naturale. Începutul anilor 2000 coincide cu formarea şi consolidarea structurilor agricole comerciale, astfel că legislaţia promovată la acea vreme se plia pe realităţile de atunci. Legea nr. 381/2002 privind acordarea despăgubirilor în caz de calamităţi naturale în agricultură a avut dublu scop. Primul se referă la crearea unor obiceiuri ce trebuiau formate la noii agricultori, acelea de a-şi asigura producţiile pentru se pune la adăpost în caz de dezastru.
Cel de-al doilea obiectiv a fost de a completa aria evenimetelor asigurate, pentru că firmele specializate refuzau să încheie poliţe pentru cele mai obişnuite calamităţi naturale pentru România. Obiceiurile firmelor de asigurări s-au păstrat peste ani, astfel că nici în prezent, când tehnologia a evoluat semnificativ în România, acestea nu vor să se implice în asigurări cu risc mai mare, precum seceta. Şi nici Legea 381/2002 nu a mai fost valabilă încă din 2010, fiindcă nu era conformă cu prevederile legislaţiei comunitare, astfel că fermierii au rămas descoperiţi. Chiar dacă ar fi vrut să-şi asigure recoltele, agricultorii nu aveau unde.Guvernele Boc, câte au fost ele, nu au găsit timpul şi formula prin care această mare problemă a fermierilor să fie rezolvată. Indolenţa de care au dat dovadă a afectat serios veniturile agricultorilor, care nu au reuşit „să mişte” în vreun fel structurile guvernamentale de atunci şi să iniţieze legi care să reglementeze situaţia. Cu toate că se produsese un vid legislativ, agricultorii au trebuit să aştepte alt guvern care să le rezolve problema.
Guvernul USL a găsit formula prin care agricultorii să nu mai fie lăsaţi în voia sorţii, considerând că fondurile mutuale permit atingerea scopului pentru care vor fi create – asigurarea producţiei agricole în caz de calamitate. Cel mai important punct al noului sistem promovat de Guvernul USL se referă la soluţiile găsite pentru finanţarea acestor fonduri. Eforturile depuse de reprezentanţii noştri în negocierile pentru alocarea viitorului buget comunitar permit alimentarea fondurilor mutuale cu bani de la Uniunea Europeană. Un procent de 65% din bugetul fondurilor mutuale va fi asigurat din surse publice, alături de bugetul UE fiind şi cel naţional, la care se adaugă 35% contribuţia agricultorilor. Dar cel mai important este faptul că în administrarea acestor fonduri, din care se vor plăti despăgubiri pentru pierderile economice generate de boli la animale şi de calamităţi naturale, vor fi implicaţi direct fermierii.
„Reprezint o zonă din ţară unde agricultura are o pondere importantă în activitatea oamenilor, este una dintre principalele surse de venit, de existenţă. De aceea, toate măsurile care vin în sprijinul agricultorilor au suportul meu necondiţionat” a conchis Şoptică.
Adauga un comentariu
Ultimele articole
De departe, cei mai zeloși în a preda astfel de lecții sunt politicienii. Iar un exemplu elocvent este chiar celebrul primar de Baia Mare. Într-un filmuleț pe internet, realizat acum câțiva ani într-un moment festiv, acesta rupea microfonul în două vorbind de „tradițiile sfinte”, de „gloria străbunilor”, de „scumpa noastră țară”, pe care trebuie să o apărăm cu sânge de nevredniciile ce vin asupra noastră, mai ales din Occident. De fapt, avem ... continuare »
50 de evenimente și concerte la care au participat 8000 de persoane, acesta este bilanțul celei de a zecea ediții a Zilelor Nordului, care a avut loc în 3-6 august la Darabani, cel mai nordic oraș al României. Vârful de audiență al festivalului a fost seara de vineri, când 2000 de persoane au participat la concertul Subcarpați din Poiana Teioasa. În aceeași seară au urcat pe scena Baba Dochia, Parov Stelar și ucrainenii de la Haydamaky. Cu casa plină s-au ... continuare »
Cea mai populară trupă prezentă ediția a 10-a a Zilelor Nordului a fost Subcarpați, care este prezentă pentru a 3-a oară la festivalul care promovează orașul Darabani în toată țara și chiar dincolo de granițe. Ritmurile electro și hip-hop în simbioză cu folclorul au electrizat efectiv Poiana Teioasa, înregistrând recordul de audiență în seara zilei de vineri. În pauza dintre Subcarpați și Haydamaky nu prea se mai găsea bere rece în Poiană, și datorită ... continuare »
Unii dintre invitați susțin ateliere pentru festivalieri: scriere de versuri (Doru Pușcașu), libertate și fericire în muncă (Doru Șupeală de la Hacking Work), well-being pentru tineri (Teodora Popescu și Raluca Bejenariu de la Asociația În Dialog), min-maxing life (Sebastian Mahu) și producție de film (Anamaria Antoci). Diana Stafie facilitează primul atelier de foresight pe tema #viitorurilor comunităților mici din România, cu participarea a 20 de invitați din ... continuare »
Ultimii trei ani au adus școlii dărăbănene performanțe solide la disciplina Istorie. Să obții trei ani la rând locul I pe județ la olimpiada de profil, nu este un lucru ușor, și presupune multă muncă și pasiune. După Alexandra Gălușcă în 2020 și Rareș Mandache în 2022, Adriana Teioșanu, Andreea Timofte, Denisa Cliveț și-au adjudecat toate cele trei locuri de pe podium, la faza județeană a olimpiadei în 2023. Mai mult, punctajul bun obținut de Andreea ... continuare »
Dărăbănenii se pot mândri cu încă un academician ”Gândul și sufletul meu se leagă…”