De joi dimineață, la granițele României se poartă un război cum aceste meleaguri nu au mai cunoscut de 78 de ani. Nimeni nu credea că va mai fi posibil vreodată, în Europa, să vezi zeci de mii de oameni fugind din calea războiului și totuși acest lucru s-a produs. Nu discut aici cauzele, vreau doar să subliniez mobilizarea impresionantă a oamenilor simpli, din localitățile de pe granița de nord și est, în ajutorarea refugiaților ucraineni.
La București era liniște pe 23 februarie, dimineața, cu rapoartele NATO pe masă, care arătau agresivitatea atacului rusesc asupra Ucrainei, liderii politici români își savurau cafeaua, cu gândul probabil la ședințele plicticoase care îi așteptau. Îi deranja serios această decizie a Moscovei de a acționa militar, simțeau că vor trebui să iasă din rutina lor confortabilă și să dea piept cu realitatea grea a unei stări de război la granițele țării. În timp ce înalții demnitari se gândeau cum să formuleze, în limba lor de lemn, câteva propoziții de spus la televizor, mii de români, din Moldova cea mult hulită pentru sărăcia și presupusa lene, s-au dus cu hrană, îmbrăcăminte, mașini, pentru a veni în ajutorul celor care fugeau de război. S-au organizat pe rețele sociale, agenții economici au pus la dispoziție pachete cu hrană și spații de cazare, firmele de transport au trimis autocare și microbuze în vamă, oamenii simpli, cu mașinile personale și pe banii lor, au transportat mame cu copii din vamă la hoteluri sau pe la cei care s-au oferit să-i găzduiască. În toată țara multe familii și-au pus casele la dispoziția celor ce caută un loc unde nu cad bombe. Multe instituții locale s-au mobilizat, universitățile din Galați și Iași și-au oferit ajutorul studenților și profesorilor din Ucraina, opera ieșeană a invitat artiștii din Odessa să activeze la Iași. Exemplele sunt nenumărate, este imposibil să fie toate enumerate. Societatea civilă din cea mai săracă zonă a României s-a mobilizat înaintea instituțiilor statului.
La București, liniștea a fost tulburată puțin de declarația președintelui Iohannis, dată joi, la prânz; vorbe fade, goale, lipsite de empatie. Nimeni nu își dorește ca șeful statutului să se rățoiască la Putin, știm cu toții că nu e cazul, dar să ceară solidaritate cu oamenii în nevoie, să spună că România este deschisă celor ce fug de bombe, să se declare îngrijorat de soarta etnicilor români din Ucraina care vor fi nevoiți să lupte cu glorioasa armată sovietică o putea face. Și mai putea promite ajutor medical sanitar, acest lucru nu te implică militar în conflict, dar contribuie major la efortul de război al celor aflați acum sub tirul rachetelor lui Putin. În plus, dacă voia să pară un lider adevărat, organiza o conferință de presă, dar văd că a preluat moda lui Tudorel Toader, de a fugi de întrebări. De joi la prânz până vineri după masă, când au ieșit în conferință miniștrii Bode și Rafila, cu voci tremurânde, ezitanți, decuplați de la realitate au anunțat un set de acțiuni. Cea ce au propus ei nu era un ajutor real de fapt, ci o încercare a României de a respecta tratatele internaționale privind refugiații de război, bătea la ochi și în Occident să nu faci nimic nici a doua zi de conflict.
În tot acest timp, ministrul apărării, făcea adevărate tururi de forță pe la televiziuni și radiouri. Se vedea clar că nu era într-o poziție confortabilă, că nu-i place ce se întâmplă, că rezistența Ucrainei l-a luat prin surprindere. Mai mult, vineri la prânz, a declarat într-o emisiune la postul public de radio că „va trebui să ne învățăm cu rușii la graniță”, asta în timp ce 13 soldați ucraineni mureau apărând Insula Șerpilor. Operațiunile în Marea Neagră se intensifică, la 40 km de Sulina se trage cu rachete, iar de la Ministerul Apărării nici o reacție, nici o explicație. Mai mult, sâmbătă seara, la Digi 24, a minimalizat efortul românilor care au dus ajutoare în Vama Siret.
Liderii politici români au dispărut din peisaj, mai postează câte ceva pe Facebook, ne spun mereu că suntem în NATO, și cam atât. În tot acest timp R. Moldova a blocat accesul la site-ul Sputnik.md, Cehia, Polonia și Bulgaria au închis spațiul aerian pentru aeronavele rusești, Polonia a blocat postul de televiziune Rusia Today și asigură livrările de armament dintre țările occidentale către Ucraina. La noi este liniște, o liniște jignitoare la adresa tuturor celor care au decis să împartă puținul lor cu cei fugăriți de tancurile Moscovei. Nimeni nu a ieșit să mulțumească public românilor pentru gesturile lor de omenie.
Premierul Nicolae Ciucă a fost vineri seară la Siret, acolo unde încă nu era nici o instituție de stat care să ofere ajutor. Aceștia sunt politicienii români cu putere de decizie de astăzi. Lipsiți de prestanță și de curaj, plagiatori, oameni cu facultăți private făcute la 40 de ani, mulți admiratori în surdină ai lui Putin, incapabili să gestioneze situații de criză. Românii și moldovenii de peste Prut au arătat o lecție de solidaritate care nu poate să nu te miște, în timp ce prin cancelariile bucureștene e liniște și teamă îmi e că unii de pe acolo privesc rezistența ucrainenilor cu mare dezamăgire. Și ca meniul să fie complet, se pare că presa mare are ordin pe unitate să nu deranjeze pe cei din ministere, de la Palatul Victoria sau de la Cotroceni, altfel nu se explică faptul că nu îi sună și nu-i întreabă nimic despre situația de la graniță și de peste graniță. (A.D.A.)
P.S. A fost nevoie de un război în zonă de amploare celui din 1944, pentru ca punctul vamal Rădăuți Prut să aibă un program de lucru prelungit.
Ultimele articole
S-au pus deja în vânzare biletele pentru ZN 2024. Organizatorii au făcut bilanțul ediției aniversare
50 de evenimente și concerte la care au participat 8000 de persoane, acesta este bilanțul celei de a zecea ediții a Zilelor Nordului, care a avut loc în 3-6 august la Darabani, cel mai nordic oraș al României. Vârful de audiență al festivalului a fost seara de vineri, când 2000 de persoane au participat la concertul Subcarpați din Poiana Teioasa. În aceeași seară au urcat pe scena Baba Dochia, Parov Stelar și ucrainenii de la Haydamaky. Cu casa plină s-au ... continuare »
Super spectacole, mega distracție în Poiana Teioasa la Zilele Nordului FOTO&VIDEO
Cea mai populară trupă prezentă ediția a 10-a a Zilelor Nordului a fost Subcarpați, care este prezentă pentru a 3-a oară la festivalul care promovează orașul Darabani în toată țara și chiar dincolo de granițe. Ritmurile electro și hip-hop în simbioză cu folclorul au electrizat efectiv Poiana Teioasa, înregistrând recordul de audiență în seara zilei de vineri. În pauza dintre Subcarpați și Haydamaky nu prea se mai găsea bere rece în Poiană, și datorită ... continuare »
ÎNCEPE Zilele Nordului! 50 de concerte și evenimente, ateliere și dezbateri, tururi gastronomice VEZI Programul detaliat
Unii dintre invitați susțin ateliere pentru festivalieri: scriere de versuri (Doru Pușcașu), libertate și fericire în muncă (Doru Șupeală de la Hacking Work), well-being pentru tineri (Teodora Popescu și Raluca Bejenariu de la Asociația În Dialog), min-maxing life (Sebastian Mahu) și producție de film (Anamaria Antoci). Diana Stafie facilitează primul atelier de foresight pe tema #viitorurilor comunităților mici din România, cu participarea a 20 de invitați din ... continuare »
Pentru Darabani, „ISTORIA rămâne cea mai frumoasă poveste”
Ultimii trei ani au adus școlii dărăbănene performanțe solide la disciplina Istorie. Să obții trei ani la rând locul I pe județ la olimpiada de profil, nu este un lucru ușor, și presupune multă muncă și pasiune. După Alexandra Gălușcă în 2020 și Rareș Mandache în 2022, Adriana Teioșanu, Andreea Timofte, Denisa Cliveț și-au adjudecat toate cele trei locuri de pe podium, la faza județeană a olimpiadei în 2023. Mai mult, punctajul bun obținut de Andreea ... continuare »
Șanse duble pentru Darabani la Olimpiada națională de Istorie
După rezultatul extraordinar de la etapa județeană a Olimpiadei de Istorie, școala dărăbăneană a mai primit o veste excelentă. S-au dublat șansele pentru obținerea unui rezultat bun la etapa națională.
În urma redistribuirii locurilor la nivel național, eleva Andreea Timofte, din clasa a VIII-a D, de la Școala „Leon Dănăilă”, a primit dreptul de a participa la faza națională a Olimpiadei de Istorie. Andreea a obținut la ... continuare »
În 17 iulie Darabaneni.ro a împlinit 11 ani cu bune şi cu rele. Orice drum are un început, dar şi un sfârşit. Dumnevoastră, cititorii, dar mai ales Dumnezeu ne va îndruma calea în continuare.
Tânăr și entuziast fiind, ai p... Darabaneni.ro…Cui mai folosesc astăzi?
