Vremea
Calendar Ortodox
Carte de Oaspeti

Daca doriti sa va spuneti parerea despre acest site, despre continutul sau, sau despre un subiect care va preocupa, nu ezitati sa ne lasati un mesaj in cartea de oaspeti!


Editorial
În 17 iulie Darabaneni.ro a împlinit 9 ani cu bune şi cu rele. Orice drum are un început, dar şi un sfârşit. Dumnevoastră, cititorii, dar mai ales Dumnezeu ne va îndruma calea în continuare. Tânăr și entuziast fiind, ai putere... Darabaneni.ro…Cui mai folosesc astăzi?
" href="social/6-ani-de-darabaneni-roa-cui-mai-folosesc-astazi/">continuare
Horoscop
 

Datini si obiceiuri de Anul Nou din zona orasului Darabani GALERIE VIDEO


Ne aflăm în preajma unui nou an, la poarta căruia batem cu emoții și nerăbdare. Vă propun o scurtă incursiune în minunata lume a obiceiurilor de Anul Nou și ajunul acestuia, din Darabani. Peste unele dintre ele s-a așternut praful, altele încă se mai păstrează, dar ele sunt emblematice pentru zona noastră și prin ele păstrăm viu respectul față de strămoșii noștri şi aceste meleaguri.

Mersul cu cocostârcul, made in Darabani

Să începem cu obiceiurile care s-au pierdut de-a lungul timpului din ajunul Anului Nou. Conform infornațiilor furnizate de economistul și istoricul Dumitru Haha, în jurul anilor 1960 se păstra tradiția „Cocostârcilor”. Aceștia erau flăcăi (tineri necăsătoriți) deghizați cu un cearşaf și care purtau un cioc roșu. Dansul cocostârcilor simboliza așteptarea primăverii. Un alt obicei abandonat este „Jocul cel mare”, care era de asemenea realizat de un grup de flăcăi, care mergeau doar la casele fetelor ce urmau să se căsătorească și le ofereau acestora un colac din cozonac. Regula era ca în  curtea unui gospodar să intre întâi un băiat, căruia i se punea busuioc la clopoțel, apoi acesta era udat cu aghiazmă și se stropea şi ușa casei cu apă sfinţită, cu scopul de a alunga duhurile rele. În satul Teioasa, pe vremuri, erau două capre: a tinerilor fără stagiu militar și a flăcăilor, distingându-se grupul „frumoșilor”(capra, ofițerii) și cel al „urâților” (ursarii, moșnegii).

Preotul din Bajura şi-a „blagoslovit” cu nuiaua sosia din Nunta mascată



Dintre cutumele care se mai păstrează în zilele noastre, fostul primar Haha ne-a amintit despre „Nunta mascată”, „Cerbii”, „Ursul”, „Capra” și „Căluțul”. „Nunta mascată” reprezintă o parodie a nunții tradiționale, în care toate persoanele din grup poartă măști și costume, interpretând, cu umor diverse personaje: mire, mireasă, naș și nașă, nuntași, preot, dascăl, țigancă. Dumitru Haha ne-a povestit o întâmplare amuzantă din anii ‘60, când s-au întâlnit la Bajura „Nunta mascată” și preotul Amălinei, care l-a lovit pe „preotul” din bandă de două ori cu nuiaua pe spate. După acest incident, flăcăul a fugit „mâncând pământul”. Locuitorii comunei Concești păstrează, de ani buni, tradiția jocului „Cerbilor”. Acest grup este format din cerbi, căpitan și fluieraș. Costumul de cerb este compus din : pelerină din piele de capră sau oaie, cap de lemn și coarne de cerb.





Grupul „Urșilor” este format din gospodari tineri însurați și este constituit din: urs, 4-5 ursari, babe și moșnegi. Pe fundalul tobelor și a buhaiului, se joacă rostogolirea ursului în cerc, bătaia și moartea acestuia, reînvierea și dansul cu toiagul, toate acestea semnificând ciclul anotimpurilor. „Căluțul” este alcătuit din doi sau cinci băieți, care dansează „învârtita”. „Capra” se joacă pe ritmurile unei melodii interpretate de un fluieraș „ca la capră” și există mai multe etape ale jocului: capra simulează că urcă într-un copac, se îmbolnăvește și moare, după care reînvie în urma intervenției ciobanului. Costumul de capră este format din cap de capră din lemn, din care pornesc două coarne împodobite cu panglici și oglinzi și o pelerină din lăicer, îmbrăcată în stuf.



Sănătate Noului An și La mulți ani!

Tradițiile din prima zi a noului an cuprind „Nunta cu fanfară” și „Semănatul”. „Nunta cu fanfară” era compusă din flăcăi, care mergeau la casele fetelor după miezul nopții și în cursul dimineții și care erau primiți cu colaci. „Semănatul” reia urările făcute în Ajun, încheindu-se cu „Sănătate Noului An și La mulți ani!”, copiii fiind răsplătiți cu bănuți, nuci, mere sau colăcei. Ca simbol al dorinței de fertilitate a solului, această urătură se face aruncând cu boabe de grâu. (Manuela CULICĂ)

Citiţi pe aceeaşi temă:

Caiutii, ursii, cerbii si nuntasii mascati din Concesti i-au urat pe darabaneni GALERIE FOTO & VIDEO






Te-ar mai putea interesa si:  obiceiuri de Anul NouAnul Noudatini si obiceiuri de iarna
6:36 pm Marti, 31 Decembrie, 2013

Postarea comentariilor presupune implicit crearea unui cont de facebook. Sunt interzise postarile multiple ale aceluiasi mesaj (spam) si orice forma de reclama in cadrul comentariilor. Nu sunt permise mesajele cu tenta antisociala, cu caracter xenofob sau rasist, mesajele obscene si injuriile. Va rugam nu deviati de la subiect, nu lansati atacuri la persoana autorului (autorilor) articolelor sau injurii la adresa cititorilor care comenteaza. Sunt interzise comentariile care incita la actiuni ilegale, precum si cele care contin amenintari sau violeaza intimitatea si viata privata a cuiva. Utilizatorul este singurul responsabil de continutul mesajelor si isi asuma consecintele in cazul unor actiuni in justitie. Administratorul acestui site isi rezerva dreptul de a radia comentariile care nu respecta regulile de mai sus si de a restrictiona accesul utilizatorului respectiv pe site. Publicatia Darabaneni.ro nu raspunde pentru opiniile postate in cadrul comentariilor, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.


Adauga un comentariu

Poza saptamanii

Tema celei de-a 8-a ediții a festivalului Zilele Nordului este cea a redefinirii continue.

Sondaj
Vă vaccinați împotriva coronavirusului?

   
   
   
   

Slideshow
Stiri nationale si internationale
Clipul saptamanii
Toate drepturile rezervate | Orice reproducere partiala sau integrala a continutului acestui site(fotografii sau texte) se pedepseste conform legilor in vigoare