În contextul centenarului, despre România în Marele Război se vorbește foarte mult. Avem o mulțime de cărți, reportaje, articole, emisiuni care privesc implicarea țării noastre în război și realizarea Marii Uniri. Mai puțin se vorbește despre ce se întâmpla în spatele frontului, acolo unde oamenii aveau un ritm al vieții diferit. La sfârșitul anului 1915, România se pregătea să intre în război, chiar dacă, până la urmă, tot nepregătiți am intrat. Statul român începea să facă rechiziții și să adune rezerve pentru momentul în care, politicienii de pe Dâmbovița vor decide că este oportun să ne implicăm în marea conflagrație.
În aceea perioadă, liniștea târgului Darabani, o localitate situată la margine de regat, dar mai aproape de război decât Bucureștiul, prin prisma luptelor dintre ruși și austro-ungari din Galiția, a fost tulburată de o scrisoare venită tocmai de la Ministerul de Interne. Mai marii de la centru au trimis prefecturii Dorohoi, pe 18 ianuarie 1916, o notă prin care informa, că un anume Gh. Sfetculescu, din Darabani, a trimis o plângere pe adresa Ministerului de Justiție, în care reclama abuzurile unor funcționari ai primăriei din localitate. Mai exact, acesta îl acuza pe primarul Nicolae Tăzlăuanul că sustrage, fără drept, din bunurile rechiziționate de la populație, pe ajutorul de primar C.C. Lipcanu că are darul beției și ar fi furat o sumă de bani de la cârciumarul M. Papel, pe casierul comunei că încasează taxe ilegal, iar pe responsabilul cu curățenia că și-a însușit din lemnele primăriei. Prin urmare, Ministerul de Interne solicita desfășurarea unei anchete și rezolvarea situației.
Cel care a trimis reclamația la minister a adresat una și direct prefectului județului Dorohoi. În această jalbă, datată 12 decembrie 1915, Gheorghe Sfetculescu afirma că primarul și-a însușit un frâu de la o șa franțuzească rechiziționată de la Ioan Epureanu, mecanic din Darabani. Primarul ar fi fost urmărit cum a luat frâul de la șa și l-a trimis acasă. Proprietarul și-ar fi recuperat bunul de la soția primarului, care, pusă în fața faptului, a returnat ceea ce primise de la soțul său. Despre ajutorul de primar Lipcanu, acesta susține că după ce a consumat
„băuturi spirtoase” o noapte întreagă într-o cârciumă din Dorohoi, i-a furat lui Mihail Papel, din Darabani, 500 de lei și
„pălăria din cap”. Păgubitul ar fi depus și plângere la procurorul orașului Dorohoi. Reclamantul mai spune despre secretarul primăriei E. Bucataru că a făcut o avere de câteva mii de lei, din diferite taxe încasate ilegal de la populația evreiască, iar pe responsabilul de curățenie Ion Duzinschi îl acuza că a furat lemne și alte bunuri din proprietatea primăriei și că multe persoane puteau depune mărturie în contra acestora:
„Iar dacă le găsiți contra legii rog a se ancheta aceste fapte de către un însărcinat special sau personal de către Dl. Procuror de la Tribunalul jud. Dorohoi iar nu de către Administratorul Plășii Lascăr, fiind și acesta vinovat de mai multe fapte săvârșite împreună cu numiții”.
Despre cele petrecute la Darabani, la Prefectura Dorohoi se știa de mai mult timp. Pe 2 decembrie Constantin Botez, administratorul plășii Lascăr a întocmit un proces-verbal ca urmare a unei vizite la Darabani, în timpul căreia a audiat mai multe persoane (învinuiții, martorii și reclamanții). În acel proces verbal, Botez a povestit pe scurt ceea ce a declarat fiecare persoană după care a făcut un raport către prefect. Pe 21 ianuarie, Botez raporta că în luna august 1915, în contextul rechizițiilor făcute pentru Regimentul 69 Dorohoi, a fost rechiziționată de la Ion Epureanu o șa franțuzească cu frâu. La regiment a fost predată fără frâu, acesta fiind găsit la primar acasă. În ceea ce privește ajutorul de primar, era recunoscut faptul că nu avea nici o autoritate în comună, dat fiind că „era stăpânit de viciul beției”. Celelalte acuze, aduse altor funcționari, nu se susțineau, spunea Constantin Botez. Cel mai probabil ancheta întreprinsă de acesta nu a fost pe placul reclamanților, din moment ce aceștia au trimis petiție direct la minister și cereau ca în târg să vină procurorul sau un trimis special să facă investigații.
Prefectul nu s-a grăbit să comunice mai departe rezultatele anchetei. Însă cei din minister nu au uitat de cazul de la Darabani, și pe 24 februarie 1916 au revenit cu o nouă solicitare, prin care cereau comunicarea rezultatelor investigației. Pe 8 martie, după ce ministerul insistase să primească un răspuns, prefectul trimite o notă la București în care descrie cele întâmplate. Cei de la Dorohoi au încercat să-l disculpe pe primar, susținând că frâul cu pricina a stat o perioadă mare la primărie, timp în care proprietarul putea să-l ridice. Cât despre ajutorul de primar, se recunoștea că avea unele probleme, însă cineva a tăiat din documentul oficial textul bătut la mașină în care era scris că „este stăpânit de viciul beției” și a scris de mână doar că „este bun băutor”.
Nu vom ști niciodată probabil care a fost adevărata miză a conflictului dintre funcționarii primăriei Darabani și unii localnici de acum o sută de ani. Cert este că interesul arătat de ministere pentru acest caz dovedește că guvernul era interesat să nu iasă scandaluri mari în problema rechizițiilor, care să afecteze mentalul populației și să o facă să refuze să predea bunuri necesare armatei. Cât despre ce se întâmpla în aceste comunități marginale, în anii războiului, ar trebui investigat mai atent și cu mai multă sârguință. Sacrificii în Marele Război au făcut și în târgurile sau satele care s-au aflat departe de linia frontului. Avem un trecut care încă așteaptă să fie descoperit. (Alexandru D. AIOANEI)
Ultimele articole
Profesorul Constantin Martiniuc a trecut la cele veșnice
Constantin Martiniuc s-a născut pe 28 februarie 1954, în comuna Santa Mare, pe malul Prutului. A fost student al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, iar în anul 1978 a predat primele lecții de fizică la Liceul din Darabani. A fost poate, unul dintre cei mai fideli profesori ai liceului, pe care l-a condus și în calitate de director între anii 1999-2001, predând doar la această unitate de învățământ până când a ieșit la pensie, în anul 2019. A ... continuare »
Trupa Subcarpați a făcut show la Darabani GALERIE FOTO & VIDEO
Mai puțini spectatori în prima zi de concerte la Darabani datorită vremii capricioase, puțini dar buni, cei prezenți fiind încălziți de ritmurile hip-hop cu influențe etno și riffurile hardcore ale trupei Subcarpați. Cei prezenți au cântat împreună cu MC Been & Co, dovedindu-se buni cunoscători ai versurilor îndrăgitei formații. Muzicienii au apreciat prestația publicului de la Darabani, i-au felicitat pe organizatori, și nu au părăsit scena fără să ... continuare »
Ateliere de educație prin cultură pentru copiii din Darabani și Botoșani
Asociația Nord organizează în lunile august și septembrie 15 ateliere educative prin cultură susținute de artiști din toată țara și adresate copiilor și adolescenților din Daraban și Botoșani. O parte dintre aceste ateliere vor avea loc în perioada 27-29 august, în cadrul festivalului Zilele Nordului, ajuns la ediția cu numărul 8. #AteliereleNordului este un proiect derulat de Asociația Nord și finanțat prin programul „În Stare de Bine”, susținut de ... continuare »
Numărăm orele până la startul festivalului ZILELE NORDULUI
Subcarpați, Zdob și Zdub, Doru și Andrei de la The Mono Jacks, Dan Byron și Mircea Baniciu sunt între artiștii care urcă în acest an pe scenele Zilele Nordului, la ultimul festival al verii, în Darabani, cel mai nordic oraș din România. În perioada 27-29 august Scena Conac găzduiește în fiecare seară concerte acustice, spectacole de teatru și proiecții de film, iar Poiana Teioasa show-uri Subcarpați, Zdob și Zdub, Baba Dochia, The Kryptonite Sparks, Melting ... continuare »
Ciprian Gălușcă: ”Iubesc marea, uniforma și tradiția marină” VIDEO
Ciprian Gălușcă spune că apropierea de Marină s-a petrecut în copilărie. Dintotdeauna și-a dorit să fie ofițer în armată. Iar atunci când în perioada studiilor gimnaziale a studiat câțiva ani al Constanța, a fost atras de această armă. A fost foarte aproape să urmeze studiile liceale la Câmpulung Moldovenesc, la liceul militar, însă acest lucru nu s-a realizat. Hotărârea de a fi militar a rămas, astfel că după ce a terminat liceul în Darabani, a ... continuare »
În 17 iulie Darabaneni.ro a împlinit 9 ani cu bune şi cu rele. Orice drum are un început, dar şi un sfârşit. Dumnevoastră, cititorii, dar mai ales Dumnezeu ne va îndruma calea în continuare.
Tânăr și entuziast fiind, ai putere... Darabaneni.ro…Cui mai folosesc astăzi?
