COMENTARIUL SĂPTĂMÂNII Până unde poate merge ipocrizia

Atunci când scrii sau vorbești despre administrația publică locală, nu poți să te referi decât la așteptări și dezamăgiri. Nu are rost să mai amintesc valul de popularitate de care s-au bucurat când au intrat în Consiliul Local cei mai mulți dintre membrii actuali ai acestuia. Aveau de partea lor vârsta, afișau o puternică dorință de implicare și pentru multă lume reprezentau un suflu nou. Iată că mai avem mai puțin de un an până la alegerile locale și constatăm că la cei mai mulți dintre consilieri s-a produs un declic de-a lungul mandatului. Este trist să vedem, cum, în lipsa unei opoziții serioase, mulți dintre consilierii locali ai puterii au uitat pentru ce au fost aleși. Mai mult, ultima săptămână ne-a arătat că cei mai aleși dintre aleși au transformat forul administrativ în instrument de satisfacere a propriilor pofte de preamărire.

Este clar pentru toată lumea că actuala guvernare este un eșec. În cei trei ani și câteva luni am fost martorii unei propagande continue. Nimic concret, nimic de durată. În schimb, ultima ședință de Consiliu Local ne-a arătat că pot foarte ușor să dărâme. Nu credeam că vom primi de la „lupii tineri” din PSD o așa „lecție” de ipocrizie lipsită de scrupule. Recunosc faptul că nu i-am crezut în stare de așa ceva. Chiar trebuie să ai curaj, și să fii suficient de tulbure cognitiv încât să crezi că vei fi director de școală o veșnicie, și în consecință să tragi sfori pentru a-ți crește „moșia”. După ce am văzut ce s-a întâmplat în ședința Consiliului Local din  30 iulie, ținută într-o anexă a Primăriei, nu pot să nu mă întreb: Ce trebuie să faci pentru partid și până unde poate merge obediența, încât să primești drept răsplată un corp de clădire cu tot cu elevi și cadre didactice de la o altă școală? Și până unde poate merge obrăznicia încât să te uiți în ochii colegilor tăi de breaslă și de generație, și să le spui că o parte din școala lor o să intre sub administrația ta pentru că așa vrei tu și partidul tău?



Aceste situații ne duc cu gândul spre epoci de mult apuse în care partidul și Comitetul Central decideau cine, ce, și unde. Nu mai contează faptul că părinții au optat pentru o instituție de învățământ, nu mai contează tradiția liceului de a avea clase primare, și nici măcar faptul că acel corp de clădire a fost primul sediu al liceului. Partidul a decis ca toate acestea să fie mutate administrativ către o altă instituție de învățământ locală, până la urmă știu ei mai bine acolo sus ce este benefic pentru popor. Ceilalți nu contează atâta timp cât unii tineri pesedici sunt flămânzi, iar pentru a sta câteva luni într-o funcție de șef sunt în stare să devoreze instituții.

În final, poziția primarului Corneliu Aroşoaie a fost una normală, după ce a încercat să se impună prin subterfugii birocratice. Totuși, la fel de normal era ca acest circ să fie evitat iar copiii să rămână cu tot cu învățători și săli de clasă la școala la care și-au dorit să învețe. Opoziția vehementă a cadrelor didactice de la Liceul „Dimitrie Cantemir” arată că totuși în Darabani mai sunt oameni care au forța și curajul de a se opune impertinenței. Cel mai probabil, dărăbănenii  s-ar fi așteptat ca administrația locală, în ședința din iulie, să-i felicite public pentru rezultatele de la Bacalaureat, inclusiv pentru singurul zece din județ, nu să le ia elevii, învăţătorii și o parte din școală. (Alexandru D. AIOANEI)