COMENTARIUL SĂPTĂMÂNII Gâlceavă între traseişti

Se spune că de la ură până la dragoste sau de la iubire până la ură este doar un pas. Cam despre asta este vorba și în relația dintre liberali și socialiști, care până mai ieri formau un cuplu atât de frumos și fericit. Şi mai este o vorbă mai ales pentru luptele din fața Primăriei înainte de ședințele Consiliului Local: Pe cine nu laşi să moară, nu te lasă să trăieşti, asta fiind valabilă şi în ultimul mariaj dintre PNL şi PDL. 

Când te uiți la imaginile din campania electorală din 2012, la ședințele din Parlament când se apărau de justiție unii pe alții, cum se miruiau, cum dansau în public la diferite serbări populiste, pardon populare, cine credea că între cei atât de uniți în cuget și în sentimente ar putea interveni divorțul? Dar iată că momentul nedorit a venit, viața a fost dură cu acest cuplu numit USL, iar căile liberalilor și socialiștilor s-au despărțit. Divorțul a fost mai mult juridic, pentru că cele două clanuri politice au continuat să stea spate în spate, să facă front comun în fața justiției, și-au acoperit jafurile și afacerile oneroase.
 
Totuși, în unele momente, cu toată solidaritatea transpartinică, zâzania își face loc între cei care se culcă seara aliați și dimineața se trezesc dușmani. Pe plan local, aceste lucruri au spectaculozitatea lor deși, nu fac decât să arate partea întunecată a personalității politicienilor urbei. Ce poate fi mai dezaprobator, decât să vezi o ceartă între doi traseiști, care se acuză reciproc de migraționism politic? Doi oameni care au pus interesul personal deasupra onoarei și au zburat din partid în partid, precum păsările călătoare, își reporșează unul altuia lipsa de onestitate. Unul, ajuns la vârstă respectabilă își arată reminiscențele de educație comunistă și confiscă o ședință de Consiliu Local, prin intervenții lipsite de logică și de bun simț, celălalt susține că răspunde în fața electoratului. Cum? Nu știm. Încă nu am auzit să spună: Îmi cer iertare că în perioada în care partidul din care fac parte era la putere, din primărie au plecat pe căi ilegale, sute de mii de lei către firme de casă? Dar așteptăm.



Ce s-a întâmplat în ședința ordinară a Consiliul Local din luna august, arată că acest organism, deși este format din oameni maturi, nu trece de vârsta adolescenței. Totuși aveam alte așteptări, stilul acesta de lucru, de genul, nu îmi convine ceva îmi iau jucăriile și plec acasă, nu ar trebui să fie specific pentru cineva care este plătit să muncească pentru comunitate. Nu ești mulțumit ce se votează? Vin-o cu argumente, organizează consultări publice, cere sfatul specialiștilor, luptă pentru punctul tău de vere! Nu te ridici și pleci din ședință. Totuși, vorbim de oameni maturi, nu de copii care se supără de la o jucărie. Sau poate suntem noi naivi, iar jucăria copiilor ia în cazul de față forma bugetului local, când cineva apucă o înghițitură mai mare celălalt pleacă plângând. Gâlceava aceasta ieftină, mimarea răzmeriței, revolta juvenilă nu construiesc nimănui nici o imagine de om serios, nici de politician responsabil.

Probabil, lupta politică locală va fi tot mai intensă și plină de surprize pe fondul aproprierii campaniei electorale. Din păcate, noi, cei de la Darabaneni.ro, o să privim de la distanță. Atacurile lipsite de orice temei, jignirile de cea mai joasă speță, limbajul suburban folosit de unii politicieni ne obligă să rărim contactele cu mediul politic local. Poate acest lucru va fi motiv de sărbătoare pentru unii, care au văzut în corecta informare a cetățeanului o amenințare la adresa propriilor afaceri și mașinațiuni. Nu noi i-am adus în prim-planul opiniei publice, ei și-au dorit acest lucru. După ani în care ai cheltuit bani și timp în folosul comunității nu îți vine să mai accepți jignirile unora dintre aceia care, plătiți fiind să muncească pentru noi, au fost doar câini de pază când au furat alții. (Alexandru D. AIOANEI)