Calendar Ortodox
Carte de Oaspeti
Daca doriti sa va spuneti parerea despre acest site, despre continutul sau, sau despre un subiect care va preocupa, nu ezitati sa ne lasati un mesaj in cartea de oaspeti!
Editorial
În 17 iulie Darabaneni.ro a împlinit 11 ani cu bune şi cu rele. Orice drum are un început, dar şi un sfârşit. Dumnevoastră, cititorii, dar mai ales Dumnezeu ne va îndruma calea în continuare.
Tânăr și entuziast fiind, ai p... Darabaneni.ro…Cui mai folosesc astăzi?
" href="social/6-ani-de-darabaneni-roa-cui-mai-folosesc-astazi/">continuare
Horoscop
Comportament de „darabanean”
„Domnilor, avem în faţa noastră nişte oameni străini şi noi ne manifestăm ca nişte… dărăbăneni” a fost intervenţia primarului Ghiorghi Burlacu în şedinţa „de foc” care a pus pe tapet privatizarea Spitalului Orăşenesc Darabani. Cei drept, lucrurile au cam scăpat de sub control în anumite momente şi s-au finalizat cu gestul consilierilor locali care au declarat forfait. În sală au mai rămas doar oamenii care îşi plângeau amarul. David Bejenaru avea dreptate. Oamenii sunt disperaţi şi nu mai au încredere în nimeni. Au primit promisiuni ferme de redeschidere a spitalului, au întocmit cearşafuri de liste pentru salvarea unităţii spitaliceşti, dar majoritatea nici nu au ştiut pentru ce au semnat. În realitate „militau” pentru păstrarea personalităţii juridice a spitalului, vorba edilului urbei: „Ce, ne doare mâna să semnăm o hârtie?” Oamenii nu au ştiut ce fac nici când şi-au dat votul pentru o pereche de ghete, o umbrelă, un litru de ulei, un kg de zahăr şi o candelă. Lucruri de altfel utile în această perioadă de criză, când unii au rămas sub cerul liber şi au nevoie să-şi mai îndulcească amarul vieţii. Iar în final, vor folosi şi candela. În acestă situaţie, nu ar trebui să ne mire replica din timpul şedinţei: „Dacă a murit, atunci să fie sănătos!”.
Chiar dacă au ajuns într-o situaţie disperată, pe fundul prăpastiei, dărăbănenii ţin cu dinţii de singurul lucru pe care nu l-au pierdut, iar unii doresc să şi-l recupereze, până nu este prea târziu: demnitatea. Din punct de vedere geografic suntem situaţi la periferia ţării, dar aceşti oameni nu au ajuns aici cu barca pe Prut, nici nu au coborât din copaci. Nu este mai puţin adevărat că vechea meteahnă a noastră este de a-i pune piedici celui de lângă noi, care încearcă să facă ceva, indiferent dacă este bun sau rău. Iar în ce priveşte comportamentul, e drept că ar mai fi şi unele aspecte de retuşat. Dacă familia Filip a fost sau nu ultimul nostru colac de salvare, să sperăm că vom afla mai devreme de 2013. Până atunci, noi rămânem cu comportamentul de „dărăbănean”, iar ei cu numele localităţii în care au poposit pentru prima şi cel mai probabil ultima dată în viaţă (Darabani, nu „Dărăbani”). Asta în cazul în care nu l-au uitat până la Hudeşti.
1 Comentarii la “Comportament de „darabanean””
Sondaj
Darabaneanul lunii
Dărăbănenii se pot mândri cu încă un academician ”Gândul și sufletul meu se leagă…”
Slideshow
Stiri nationale si internationale
Toate drepturile rezervate | Orice reproducere partiala sau integrala a continutului acestui site(fotografii sau texte) se pedepseste conform legilor in vigoare
ufff.... la toti ne e greu :) :(
Ultimele articole
Tânăr și entuziast fiind, ai puterea și nebunia necesară de a te înhăma la proiecte care nu știi unde duc, nu știi cât vor consuma din tine, nu știi cât te vor răpi de lângă ceilalți. Însă după ani în care această nebunie a fost hrănită de un entuziasm greu de înțeles, vin momente în care este bine să te oprești puțin, să scoți cheia din contact și să te gândești la celebra replică a lui Ilie Moromete: „Nicolae, unde mergem noi domnule?”. ... continuare »
Teroare în Europa, a curs sânge pe Sena, zeci de tineri au murit la Bucureşti, poate ca să trăim noi mai bine, alţii şi-au pierdut vederea după arsurile de la Colectiv ca să vedem noi mai clar. După tragedia de la Colectiv, era de prost gust să vorbim noi de politică, poate încă mai e, dar se pare că acolo e viitorul copiilor noştri, în pătratul acela unde vom pune ştampila. Pentru cei care încă mai speră în România. Darabaneni.ro a discutat cu principalii ... continuare »
imentele tragice din ultimele două săptămâni au îndoliat România şi ne-au reamintit ce înseamnă să fim oameni. Distanţa dintre oameni şi îngeri s-a micşorat considerabil. Drapelul naţional a fost sărbătorit şi apoi a fost coborât în bernă, dar mai important este să ridicăm cortina uitării. Astăzi, 1 iulie 2013, îl sărbătorim pe cel care foarte mulţi oameni îl consideră înger. Pentru că le-a dat viaţă a doua oară. Este vorba despre neurochirurgul ... continuare »
Vorbeşti în faţa unei săli goale şi te aştepţi ca oamenii să te aplaude. Spui că nu ştii nici măcar să înjuri în ungureşte, darămite să intervii la ministrul de etnie maghiară să cruţe unitatea spitalicească care deservea aproape 50.000 de oameni, invocând motivul traficului de influenţă. Mai mult, treci în pas alergător pe lângă amărâţii care-şi strigau deznădejdea în faţa „halei lui Dron”. Spui că nu poţi să-i ajuţi pe sinistraţii din ... continuare »
În 17 iulie, Darabaneni.ro a împlinit doi ani de zile. Foarte puţini şi-au amintit de această aniversare, printre ei aflându-se şi jurnalista de prestigiu Simona Chiţan care ne-a făcut o „odă” pe care eu, personal, nu o merit. Cert este că am fost lângă dărăbăneni fizic şapte ani de zile, şi îmi doresc ca sufleteşte să fiu toată viaţa. 7 ani şi 17 iulie...Se spune că şapte este un număr sacru care simbolizează desăvârşirea creaţiei, măsoară ... continuare »